Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 07-02-2013
Tematica: problematica steagului secuiesc
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Biro Attila
Titlul articolului: Un judecător român a decis că steagul secuiesc ESTE LEGAL. Care este motivarea instanţei
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/stiri/un-judecator-roman-a-decis-ca-steagul-secuiesc-este-legal-care-este-motivarea-instantei-10549686


Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlăţean şi secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în judeţ alături de drapelul naţional. În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât şi oficialii români ignoră aspectul legal al disputei şi s-au hazardat în declaraţii incendiare şi acuzatoare.
Disputa româno-maghiară exacerbată acum în declaraţii populiste a început de la un simplu steag. Pe 3 februarie a fost învestit în funcţie noul prefect de Covasna, ceremonie la care steagul secuiesc, stindardul oficial al judeţului, a fost scos din sală. După acestă acţiune, secretarul de stat Nemeth Zsolt a făcut o serie de afirmaţii pro-autonomiste.
În realitate, disputa pe steagul Ţinutului Secuiesc a fost deja tranşată în instanţă. Pe 7 iunie, Prefectura Covasna - reprezentată la acea vreme de prefectul Codrin Munteanu - a atacat în instanţă hotărârea Consiliul Judeţean Covasna, reprezentat de Tamas Sandor, prin care a fost aprobat steagul Ţinutului Secuiesc.
În motivarea acţiunii civile, prefectura a menţionat că CJ Covasna nu avea posibilitatea să dispună aprobarea unui astfel de steag. "În acest sens se arată că în legislaţia actuală nu există vreun act normativ care să prevadă posibilitatea stabilirii drapelului sau a fanionului unităţii administrativ teritoriale ca însemn specific al acesteia de către un consiliul local sau judeţean", se arată în acţiunea Prefecturii Covasna. Fostul prefect Codrin Munteanu a cerut astfel anularea hotărârii Consiliului Judeţean prin care se stabilea steagul secuiesc drept stindard al judeţului.
CITEŞTE AICI MOTIVAREA INSTANŢEI
În apărare, Consiliul Judeţean a susţinut că, în realitate, legea permite autorităţilor locale să îşi aleagă un steag reprezentativ. CJ Covasna susţine că pentru stabilirea steagului secuiesc a fost consultată populaţia din judeţ.
"În România există zeci de unităţi administrativ teritoriale care au aprobat drapele, fanioane, chiar şi imnuri, majoritatea dintre acestea motivându-şi hotărârile prin Statutul unităţii administrativ teritoriale, neexistând nici un temei pentru care pârâta să fie tratată diferit, în caz contrar ajungându-se la discriminarea cetăţenilor români din Judeţul Covasna faţă de cetăţeni ai României, în acest sens fiind jurisprudenţa Curţii Euroepene se Justiţie", se arată în motivarea instanţei.
Judecătoarea Alexandra Daniela Benegui de la Tribunalul Covasna a dispus pe 5 octombrie că folosirea steagului secuiesc în Covasna este legală. Tribunalul Covasna a respins cererea de anulare a hotărârii din 2008 a CJ Covasna prin care s-a aprobat folosirea steagului secuiesc.
În motivare, instanţa arată că, deşi legislaţia nu spune în mod clar că autorităţile locale îşi aleg în mod obligatoriu un steag, interpretarea dispoziţiilor legale arată că autorităţile locale pot sa-şi aleagă un steag propriu. "Pe cale de consecinţă, stabilirea în cadrul statutului a unui drapel şi a unui fanion al judeţului nefiind de natură a aduce atingere niciunei dispoziţii legate de ordine publică, ci fiind in concordanţă cu actele normative care stabilesc atribuţiile autorităţii administraţiei publice locale, respectiv cu art. 19 din OG 53/2002, instanţa constată că acţiunea formulata de reclamanta Prefectul Judeţului Covasna în cadrul dreptului de tutela administrativă este neintemeiată, aceasta urmând a fi respinsă ca atare", se arată în motivarea instanţei.
Instanţa a mai arătat că în mod similar au fost adoptate Drapelul Judeţului Alba, Steagul Judeţului Braşov, Drapelul Judeţului Ialomiţa, Drapelul Judeţului Maramureş, Drapelul Judeţului Timiş.
Consiliul Judeţean Covasna a precizat ulterior că steagul secuiesc şi stindardul judeţului Covsna sunt diferite şi că hotărârea instanţei nu menţionază sitagma ţinutul secuiesc. 
Cronologia războiului steagului Ţinutului Secuiesc
Sâmbătă, 2 februarie. A fost învestit noul prefect de Covasna iar steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Practic aici s-a consumat momentul zero al scandalului româno-maghiar. Steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din ordinul fostului prefect Codrin Munteanu pe motiv ca la o astfel de ceremonie trebuie arborat doar steagul naţional.
Autorităţile locale din Covasna au declarat însă că nu există o prevedere care să menţioneze că la o asemenea ceremonie drapelul local trebuie scos din sala de protocol. Prezent la ceremonie, ministrul Constantin Niţă a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie.
Marţi, 5 februarie. Secretarul de stat Nemeth Zsolt atacă autorităţile române declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresaţi simbolic. Steagul Ţinutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susţinător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menţionat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.
Miercuri, 6 februarie. Premierul Ponta cataloghează declaraţiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Premierul Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri. Ambasadorul Ungariei este chemat la MAE pentru explicaţii. Ambasadorul maghiar declară că Budapesta susţine doleanţa etnicilor maghiari din Transilvania.
"Dacă asta este voinţa secuilor, cetăţenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susţinem-n.r.)", a declarat Fuzes, într-o intervenţie la Realitatea Tv. Ministrul Corlăţean ameninţă că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.
Joi, 7 februarie. Nemeth Zsolt revine cu o nouă declaraţie şi anunţă că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenţie la postul public de radio Kossuth, relatează MTI.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul ungar, Janos Martonyi, demnitarii căzând de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări.
În martie 2008, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional.
Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu.
Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. "Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră, dar şi în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc şi simbolurilor secuieşti, printre aceştia fiind şi primarul comunei Ozun", a afirmat Tamas.    
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.